Sa fie poveste de dragoste?

Rezumarea primului mesaj :

Acum ceva timp in urma dore-am sa vorbesc cu cineva...nu intamplator am contactat o doamna pe net cu care vorbisem foarte putin candva. Curios din fire, ca dee...asa m-a facut mama, am vrut sa stiu si eu cate ceva, doamna nu mi-a raspuns la intrebari, nici nu ma sfatuit...doar mi-a dat sa citesc cate ceva de pe un forum...spunand ca voi intelege si cred eu ca am inteles, dar persoana care a trebuit sa inteleaga, nu a dorit nici sa citeasca...sau poate ca a citit fara sa spuna. Voi pune aici doar putin din ce am citit, doar o poveste si am sa va rog daca se poate sa o comentam putin
******************************************************************************


De cand ma stiu,inca de copil,mi-am dorit sa am propria mea
familie. Sotie si copii.
Soarta,nu a fost deloc ingaduitoare cu mine si mia intins,doar imagini false.
Dupa 10 ani de inchisoare familiala,a venit divortul. Atunci am crezut ca in
sfarsit Dumnezeu mi-a intins o mana. Ceva mai tarziu ,aveam sa constat ca iar
am trait acea iluzie falsa a fericirii...
Dupa divort,am stat o perioada singur. Mi-am facut noi prieteni, si am inceput
o noua viata. Incercam sa uit tot ce a fost urat si sa-mi gasesc fericirea.
Dupa un timp,am inceput sa cunosc mai multe femei. Unele virtual,altele live.
Cu doua dintre ele,am incercat mai mult decat o relatie de prietenie,insa nu a
mers si am renuntat.
Intr-o zi,apare ea,femeia mult visata. Ne-am apropiat unul de altul,si am
inceput o adevarata poveste de iubire. Ne alint-am reciproc si nu ne interesa
ce se intampla in jurul nostru. Vedeam doar fericirea. Teama de un esec,imi
disparuse si aveam foarte multa incredere in mine,in noi. Prietenii pentru mine
nu mai aveau nici o valoare.Orice clipa,doream sa o petrec alaturi de
ea...printesa mea. O asteptam sa apara de la servici,si chiar daca nu o puteam
atinge,o imbratisam in gand...o sarutam...ii mangaiam sanii.
Ea la randul ei,ma facea sa ma simt barbat,sa ma simt puternic,sa ma simt
fericit. Nimeni si nimic nu ma faceau sa cred ca intr-o zi,totul se va sfarsi,
si dintr-un print si o printesa din regatul lui Eros, am devenit doua suflete
care nu se ma vor,unul pe celalalt.
Am incercat sa readuc totul la normal,am strigat-o,am chemat-o la mine ,insa
nimeni nu ma mai aude...
Probabil ca va intrebati,ce sa intamplat? Am sa incerc sa fiu sincer .
Ca in orice relatie de dragoste,mai sunt si mici certuri. Stiti
voi...gelozia-bato vina,insa o cearta dura cate-va ore,apoi ne luam in brate si
ne spune-am unul altuia,cat de prosti suntem.Dragostea inving-ea intodeauna.
Acum,la ultima nostra contrazicere,nu a mai invins...
Din punctul meu de vedere,mi sa parut nedrept un singur lucru. Eu ii spuneam
absolut totul despre mine,cand nu eram cu ea,si intro zi fara voia mea,aveam sa
aflu ca paralel cu mine,mai discuta si cu altcineva,insa imi ascundea acest
lucru pe motiv ca as fi foarte gelos. Nu am refer la releatii amoroase...etc. O
relatie de prietenie si atat,insa cum aceasta discutie cu acel barbat ,a vrut
sa fie ascunsa de mine,ma facut sa cred ca nu ma mai iubeste la fel de mult. Am
intrebat-o de ce a ascuns aceasta discutie? Mi-a raspuns "crezi ce
vrei" sau "Tu vrei sa vorbesc doar cu tine"? M-au durut si inca
ma dor aceste cuvinte. Din print am devenit ...incomod insa cu toate
astea,sustine(a),ca ma iubeste. I-am explicat ca nu este corect sa ascunda ceva
de mine,atata timp cat sustine ca ma iubeste insa ea vede lucrurile altfel si
anume ca , cu acel barbat,nu faceau decat sa se salute.Ne-am contrazis inca
odata,apoi ...a plecat definitv din viata mea.
Poate o sa ganditi eronat su anume ca ar fi plecat la acel barbat. Nu,nu este
genul. Cred ca a plecat pentru ca nu am avut incredere in ea dar ma intreb asa
ca un barbat ,daca poti avea incredere intr-o femeie care are secrete?
Nu stiu ce sa intamplat cu ea de a devenit atat de diferita,atat de indiferenta
si atat de puternica ,sa poata renunta la ce-l pe care spune ca este iubirea
ei?
Am sunat-o,insa nu raspunde la telefon,am contactat-o si in alte moduri,insa nu
vrea sa mai auda de mine.
Cred ca asa imi este destinul-Sa nu am parte de o familie.
Ma tot intreb,de ce trebuie sa platesc pentru greseala ei?
Imi va fi greu,foarte greu sa conving inima sa o uite insa o voi iubi in
tacere. Ma multumesc cu acest gand ca ea inca mai exista si inima mea,poate fi
langa a ei,telepatic. Nu o voi uita niciodata si nu voi permite nimanui sa
vorbeasca urat despre ea. Este dragostea mea eterna,si in alta lume,sunt
convins ca o voi regasi.
******************************************************************************
Aceasta poveste mi-a fost pusa pe tava de aceea doamna ca raspuns la intrebarile mele...acum va intreb pe voi doar atat***Daca o femeie sau un barbat este cu cineva si afla, citeste o poveste destinata altei persoane cum se simte...ce trebuie sa faca daca nu se regaseste persoana respectiva acolo si e sigura ca e vorba de cu totul altcineva? Astept parerile voastre

Am o fetita. E inca la varsta adolescentei, insa niciodata nu va avea ceva de spus referitor la relatia mea.